Bucuresti – Micul Paris

Bucuresti – Micul Paris un oras renumit pentru grandioasele construcţii publice ridicate în acea perioadă, dintre care cele mai multe se păstrează şi astăzi, constituie o dovadă clară a măreţiei instituţiilor Regatului român. Modernizarea statului, prin etalarea unui peisaj arhitectural variat, nu însemna neapărat şi conturarea unei identităţi arhitecturale, deşi influenţa franceză, în acest domeniu, este mai vizibilă. Monumentalele clădiri publice aparţin unor stiluri diferite, din care amintim pe cel al renaşterii, al barocului, al clasicului sau neoclasicului, al romanticului şi cel românesc. Acele clădiri impunătoare din Bucuresti au astăzi o mare valoare simbolică şi monumentală, fiindcă ele găzduiesc în continuare instituţii publice precum: ministere, bănci, muzee, palate de justiţie, spitale, altele.
In acest scurt studiu despre Bucuresti – Micul Paris ne vom axa doar asupra unor monumente de referinţă, ridicate în centrul vechii cetăţi dâmboviţene sau  vecinătate, mărturii ale unui context istoric şi cultural remarcabil. Palatul Băncii Naţionale a României a fost construit pe ruinele hanului bucureştean Şerban Vodă, conform cu planurile arhitecţilor Cassien Bernard şi Albert Galleron. Reprezintă stilul neoclasic francez, fiind ridicat între 1883 şi 1885. Atât corpul central, cât şi faţadele principale ale celor două pavilioane de colţ sunt dominate de câte patru coloane în stilul corintic, respectiv ionic. Aceleaşi pavilioane remarcă patru statui care simbolizează Agricultura, Industria, Comerţul şi Justiţia.
Intre anii 1896 şi 1900 se construieşte in Bucuresti, Palatul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, pe pământurile unde altădată erau
hanul şi mănăstirea Sf. loan cel Mare. Stilul monumental se înscrie în specificul Şcolii franceze de Arhitectură, reprezentată admirabil prin specialistul Paul Gottereau. Cele două grupuri statuare care flanchează orologiul edificiului au fost realizate de sculptorul Athanasie Constantinescu, reprezentând două divinităţi antice greceşti: Mercur şi Demetra.
Pe locul fostului han Constantin Vodă (Brâncoveanu) a fost ridicată o altă construcţie impunătoare, operă a arhitectului Alexandru Săvulescu. Aceasta se numeşte Palatul Poştelor, construit între 1896 şi 1900 şi situat vizavi de Palatul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Din 1970, aici funcţionează Muzeul Naţional de Istorie a României. Monumentala operă arhitecturală este realizată în stilul neoclasic francez, având în prim-plan două grandioase pavilioane de colţ, legate între ele cu un portic ale cărui coloane sunt specifice stilului doric. Coborând agale spre albia Dâmboviţei a Bucurestiului, putem observa, dincolo de râu, Palatul de Justiţie, construit şi acesta la finele secolului al XiX-lea (1890-1895), în stilul renascentist francez, după proiectul arhitectului francez A. Ballu. Palatul de Justiţie este terminat de arhitectul român Ion Mincu, care a avut o contribuţie remarcabilă la proiectarea spaţiilor interioare ale edificiului, cu referire specifică la celebra sala „a paşilor pierduţi”. Statuile alegorice care împodobesc faţada clădirii simbolizează atuurile judecătoreşti: Forţa, Prudenţa, Legea, Dreptul, Justiţia şi Adevărul.

Cutumele medievale târzii impuneau necesitatea construirii forumului legislativ în proxima apropiere a sediului înaltului ierarh bisericesc, fiindcă, pe atunci, mitropolitul era şeful Divanului Domnesc, alcătuit din boieri, singurii cetăţeni cu drept de vot. Astfel, la câteva minute de mers pe jos faţă de Palatul Justiţiei, în direcţia Piaţa Unirii, pe „Dealul Mitropoliei” (în prezent „Dealul Patriarhiei”), lângă biserica catedrală, cu hramul Sf. Dimitrie Basarabov, a fost ridicat Palatul Adunării Deputaţilor, după planurile arhitectului român Dimitrie Maimarolu, în anul 1907. Palatul a fost ridicat în locul fostului Divan Domnesc. Stilul arhitectural îmbină armonios formele neoclasicismului cu ale barocului. Trebuie reţinut aspectul referitor la vechea destinaţie legiuitoare a acestui edificiu, care a găzduit atât adunările Divanului Domnesc, ante 1881, ale Camerelor Parlamentului Vechiului Regat, cât şi Marea Adunare Naţională din perioada comunistă. După evenimentele din decembrie 1989, devine sediul Camerei Deputaţilor, până în 1997, an în care trece sub patronajul Patriarhiei Române.

Un monument cu caracter de utilitate publică in Bucuresti este Spitalul Colţea, primul spital din Bucureşti, fondat la data de 14 decembrie 1704 prin bunătatea dregătorului domnesc Mihail Cantacuzino, destinat suferinzilor săraci de la periferie. Până la forma actuală, acest impunător edificiu spitalicesc a trecut mai multe calamităţi naturale şi refaceri succesive. în fine, o nouă clădire a fost ridicată începând cu 1888, după proiectul arhitectului Schiferle. Compoziţia simetrică şi apreciatele faţade clasice constituie a remarcabilă realizare arhitecturală. Organizarea spitalului a fost inspirată după modelul veneţian al spitalului „Ospedale din S. Lazzaro e Mendicanti”. In anul 1979, Spitalul Colţea a intrat sub protecţia monumentelor naţionale, din cadrul UNESCO.

Bucuresti – Micul Paris – un călător străin, aflat pe plaiurile dâmboviţene ale Bucurestiului, la începutul secolului trecut, pe nume Andre Bellesort, făcea următoarele remarci, cu privire la construcţiile grandioase descrise mai sus. Despre Palatul de Justiţie spunea că era atât de încăpător încât putea cuprinde „pledanţii şi avocaţii celor cinci părţi ale lumii”. Despre Banca Naţională credea că este „cel mai frumos templu ridicat norocului orb”, iar despre Palatul Poştelor relata că, de câte ori trecea pe acolo, înaltul demnitar Sturdza îşi făcea semnul crucii, ştiind cât de mult a costat acesta.

Chiar dacă centrul istoric al Bucurestiului a fost grav afectat de cele doua războaie mondiale, de cutremurele din 1940 şi 1977, acestea au rezistat si au ramas cladiri cu o importanta majora adusa orasului.

 

 

Vezi cele mai bune oferte de cazare:

infoturism.net

Daca v-a placut, va rurgam sa dati Share:Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Email this to someone
email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.