Insemne si atribute ale puterii la romani

Lumea medievala romaneasca s-a construit in virtutea unor traditii conturate de-a lungul timpului. Ca peste tot in Evul Mediu european, valorile si principiile unei societati erau fundamentate pe ierarhie, si nu pe egalitatea in drepturi, pe supunere, si nu pe libertate. Statele Medievale romanesti extracarpatice, Tara Romaneasca si Moldova, s-au orientat, din punct de vedere politic, religios si cultural, spre aria de civilizatie bizantina, adoptand un model politic ideologic de referinta, concentrat in jurul binomului imperial: stat – biserica.

Atat in Tara Romaneasca, cat si in Moldova, domnul era ales din familia domnitoare, ceremonialul de numire si incoronare se consuma comform traditiei bizantine, dar si a cutumei locale. Dupa lupta castigata la Doljesti in 1457 contra lui Petru Aron (1451-1452, 1454-1455, 1455-1457), Stefan cel Mare (1457-1504) a fost aclamat de “toate starile intrunite si a luat schiptrul Moldovei”, mitropolitul Teoctist. Chemarea tarii pe campul de la Direptate, amplasat in apropierea luptei pomenite, in zona de care a fost sustinut in lupta de castigare a tronului stramosesc, simbolizeaza puterea tarii de proclamare a domnului, mai ales ca acesta a si demonstrat in lupta increderea acesteia.

Printre descoperirile din necropola domneasca de la Curtea de Arges se numara si o pafta de aur, care impodobea centura domnului, atribuita lui Vladislav l (1364-1377). Paftaua in forma de castel medieval si simbolistica acesteia sunt de influenta apuseana.

Inca din vechime istoricii pomenesc de diferite steme pe care inaintasii Romaniei le-au avut. In momentul actual stema Romaniei are forma unui scut reprezentand independenta pe care am obtinut-o cu pretul mult vieti omenesti.

Pe acest scut este desenat un vultur de aur simbolizand bogatia acestei tari. El are aripile deschise, iar acest lucru face referire la protectie, avand in cioc o cruce de tip ortodox semnificand religia majoritara in acest stat. In gheare vulturul are o spade cat si un sceptru, ele fiind simbolurile independentei tarii obtinute prin lupta dar si al suveranitatii.

Pe pieptul vulturului se afla un scut unde sunt desenate stemele fiecarei regiuni istorice in parte si anume: Tara Romaneasca, Moldova, Oltenia, Transilvania Si Dobrogea. De mentionat este ca Banatul se afla sub aceeasi stema ca Oltenia, iar Maramuresul si Crisana sunt incluse in stema Transilvaniei.

Fiecare stema in parte are simbolistica ei. Prima stema cuprinsa in ansamblu este cea a Tarii Romanesti. Aceasta stema este compusa dintr-un vulture ce are in cioc o cruce iar intr-o parte si alta a capului se afla Soarele si Luna. Aceasta stema este datata inca din anul 1368.

Cea de a doua stema este cea a Moldovei avand ca si elemente un cap de bour( bourul fiind simbolul intregii regiuni) avand deasupra fruntii o stea, un Crai Nou si o roza( ea fiind simbol domnesc). Ea este datata din 1392 in primele scrieri.

Oltenia, ea fiind a treia, are ca stema un leu de aur ce are ca arma o sabie, el fiind situate pe un pod simboland Podul de la Drobeta( podul fiind realizat tot din aur).

Transilvania are ca element principal o acvila cu aripile deschise, ea avand fiind vizibila doar jumatate. Sub acvila se gaseste un plan de aur, unde se afla sapte turnuri de cetate, avand ca si corespondent vechiul nume purtat de Transilvania si anume Siebenbürgen.

Pe deoparte si de alta a acvilei se afla elementele preponderente in fiecare stema a regiunilor si anume Soarele si Craiul Nou.

Dobrogea are ca si simbol doi delfini, avand capul in jos. Fundalul este de un albastru inchis simbolizand Marea Neagra.

 

Vezi cele mai bune oferte de cazare:

Daca v-a placut, va rurgam sa dati Share:Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Email this to someone
email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.