Pestera Sura Mare

Unii dintre primii oameni care au explorat pestera au fost pusi la grele incercari datorita lacului aflat aici. Ei au strabatut cu ajutorul unei barci in 1934 aproximativ 700 de metrii facand si o lucrare despre expeditia lor.

Dupa numeroase expeditii intre anii 1968 si 1969 de catre romani ajutati de speologii englezi s-a stabilit ca pestera are o lungime de aproximativ 3.3 km, avand ca ultim reper “Sifonul Englezilor” nume provenind de la echipa de speologi englezi.

Pestera Sura Mare, un fenomen carstic. Gazduita de culmile impadurite ale muntilor Sureanu (Carpatii Meridionali) si scaldata de apele paraului Ohaba, care se varsa in raul Strei, pestera Sura Mare reprezinta o adevarata “piatra de calcar” de incercare pentru orice speolog care exploreaza cu greu fiecare centimetru din adancurile pamantului. Cunoscuta si ca Ohaba Ponor (ponor in slava inseamna pestera), imprumutand numele localitatii hunedorene pe teritoriul careia se afla, pestera Sura Mare este renumita atat prin complexitatea explorarii (cascada, praguri involburate), dand impresia ca “pe aici nu se trece”, cat si datorita prezentei cele mai mari colonii de lilieci in hibernare din tara noastra. Face parte din categoria zonelor carstice protejate, fiind inclusa in Parcul National Gradistea Muncelului – Cioclovina.

Pestera, moderata de natura la o inaltime de 460 m, a inceput sa fie explorata de om in anul 1929. La gura pesterii se ajunge strabatand un sector de chei cu praguri si cascade, dificil indeosebi la ape mari. Intrarea in grota este marcata de o despicatura uriasa in peretele de calcar , portalul monumental larg de 8-12 m avand o inaltime de 37 m. Galeria unica are o lungime de 4500 m, iar temperatura apei si a aerului este de 7-8 grade Celsius. In interiorul pesterii se gaseste lacul subteran Dorna Mare, lung de circa 60 m si adanc de 1,8 – 3 m, fiind greu de strabatut din cauza stancilor care formeaza praguri de calcar. La aproape 2.000 m distanta de intrarea in pestera, podeaua Salii Mari este acoperita de gururi (bazine mici formate din calcite si umplute cu apa), considerate cele mai frumoase din Romania.

Pestera Sura Mare adapostea intre anii 1960 si 1970 una dintre cele mai mari colonii de lilieci pitici in hibernare din Europa, insumand peste 100.000 de indivizi (Pipistrellus, cel mai mic liliac cunoscut in Europa). Observatiile recente au pus in evidenta prezenta in continuare a unei mari populatii a acestei specii, circa 34.000 de exemplare. In Romania exista 31 de specii de lilieci, toate fiind strict protejate de lege. Liliacul pitic cantareste doar 3-5 grame si poate incapea intr-o cutie de chibrituri. Poate manca 1.500 de tantari pe noapte.

 

Vezi cele mai bune oferte de cazare:

Daca v-a placut, va rurgam sa dati Share:Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Email this to someone
email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.